De ce sunt un eșec aplicațiile de învățare a limbilor străine?

Aplicațiile gratuite de învățare a unor limbi străine promit cerul și pământul, dar nu vă așteptați să deveniți un vorbitor fluent folosind una dintre acestea. Iată la ce să vă așteptați înainte de a vă înscrie într-una.

Promisiuni vs. Realitate

Dacă ar fi să ne luăm după ceea ce promit reclamele la aplicațiile de învățare a unor limbi străine, nu a fost niciodată mai simplu să înveți o limbă. Trebuie doar să petreci 20 minute pe zi logat în aplicație, unde îți sunt prezentate niște tabele virtuale, și ajungi să fii fluent cât ai zice „pește”!

Realitatea este un pic altfel, ușor mai dezamăgitoare. Aplicații precum Duolingo, Memrise și Babbel promit că te învață să citești, să scrii și să vorbești într-o altă limbă, direct de pe telefonul mobil. Deși sunt similare ca și concept, diferă în detalii.

Lipsa profunzimii

Cu siguranță poți învăța ceva de pe o aplicație, dar dacă vrei cu adevărat să devii fluent sau să poți conversa coerent, aplicațiile nu sunt suficiente. De ce? Pentru că învățarea unei limbi străine este un proces complex, format din multiple componente: vocabular, gramatică, sintaxă, sistem de scriere, pronunție și mai ales interacțiune.

Dicționarul oferă cuvintele individuale, sintaxa și gramatica te învață cum să le structurezi corect într-o propoziție. Sistemul de scriere (precum alfabetul în franceză sau engleză) permite reprezentarea vizuală a cuvintelor. Aplicațiile rareori reușesc să le integreze eficient pe toate.

Constrângeri în învățarea limbilor cu sisteme de scriere diferite

Pentru limbi precum japoneza, rusa sau coreeana, aplicațiile pot fi utile într-o fază inițială – recunoașterea simbolurilor sau alfabetului prin exerciții simple. Dar acesta este doar un fragment din întregul proces. Înțelegerea alfabetului englez nu înseamnă automat înțelegerea limbii franceze, spre exemplu.

Aplicațiile ajută la memorarea unor expresii simple: „Unde este hotelul?”, „Cât e ceasul?”, „Mă numesc Ion” – dar acestea nu constituie fluență.

Niveluri de competență și bariere de progres

Evaluarea fluenței într-o limbă se face de obicei pe baza Cadrului European Comun de Referință pentru Limbi (CECRL), care include șase niveluri – de la A1 la C2. Acestea sunt standardizate și folosite internațional pentru a indica nivelul real de competență. Aplicațiile nu pot ac